Despre Rugãciune
Unindu-se moral în rugãciunea adevãratã cu Dumnezeu, omul nu se uneºte cu El doar pe sine însuºi, ci îi uneºte cu El ºi pe ceilalþi ; el devine un inel de legãturã între Dumnezeu ºi creaþie, între lumea divinã ºi cea naturalã. Predându-se liber lui Dumnezeu, voinþã omeneascã nu este mistuitã de El, ci este asociatã ei ºi devine o forþã nouã, divino-umanã, în stare sã facã lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugãciunea adevãratã, ca o legãturã moral-haricã cu Dumnezeu, se deosebeºte de toate celelalte relaþii umane cu Divinitatea. (Vladimir Soloviov)
Nu este de ajuns sã posedãm arta rugãciunii ; trebuie sã devenim rugãciune, rugãciune întrupatã. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugãciune, cãci fiecare act, fiecare gest, chiar ºi un surâs, trebuie sã devinã un imn de adorare, o ofrandã, o rugãciune. Trebuie sã oferim nu ceea ce avem , ci ceea ce suntem. (Paul Evdokimov)
Dacã câþiva oameni se roagã, dacã intrã în starea de rugãciune
Folosul rugãciunii stã în împlinirea scopului ei, adicã iertarea pãcatelor ºi mântuirea sufletului, indiferent dacã o facem cu gura, prin cuvânt, cu mintea sau cu inima. (pr. Paisie Olaru)
Din adâncuri strigat-am cãtre Tine, Doamne ! (Biblia)
Trebuie sã cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos nouã. (Dicton patristic)
Rugãciunea este singura ce ne poate înalþa la cunoºterea lui Dumnezeu. (Sf. Maxim Marturisitorul)
Rugãciunea constituie o înãlþare a intelectului cãtre Dumnezeu ; ea este o conversaþie a intelectului cu Domnul. (Evagrie din Pont)
Rugãciunea este începutul cunoºtinþei nemateriale ºi simple. (Evagrie din Pont)
Rugãciunea este alungarea întristãrii ºi a descurajãrii, (...) rodul bucuriei ºi al mulþumirii. (Evagrie din Pont)
Rugându-te, sã nu dai vreun chip lui Dumnezeu, în tine, nici sã nu îngãdui minþii tale sã se modeleze dupã vreo formã, ci apropie-te în chip material ce Cel nematerial ºi vei înþelege. (Evagrie din Pont)
Dacã, rugându-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevãrata rugãciune. (Sf. Nil Sinaitul)
Înainte de a-þi ridica mâinile cãtre cer, trebuie sã-þi ridici sufletul ºi, înainte de a-þi ridica ochii, ridicã-þi gândul la Dumnezeu. (Origen)
Sufletul omului este un altar. (Origen)
Nu se poate ca Dumnezeu sã nu asculte rugile omului, dacã omul ascultã poruncile Domnului. (Avva Isaia)
Rugãciunea ta rãmâne neauzitã, când o acoperã strigãtul celui nãpãstuit de tine. (Sf. Ioan Gurã de Aur)
Ceea ce este respiraþia pentru viaþa trupeascã, aceea este ºi rugãciunea pentru viaþa sufleteascã. (Isichie Sinaitul)
Rugãciunea este bucurie sfântã, ce atrage spre sine mintea (...) revãrsând bucuria duhovnicescã ºi în trup. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Când tu vorbeºti în ascuns cu tine însuþi, cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea ºi rãspunsurile îþi vin de acolo. (Sf. Vasile Cel Mare)
Rugãciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a îndurãrii lui Dumnezeu. (Toma d'Aquino)
Dacã te vei ruga pentru toþi, toþi se vor ruga pentru tine. (Fer. Augustin)
Inima cea mai milostivã este aceea care arde pentru toatã fãptura, pentru oameni, pentru pãsãri, pentru demoni ºi pentru toatã zidirea. (Sf. Isaac Sirul)
Nici fecioare, nici femei mãritate, nici monah, nici mirean, ci o hotãrâre dreaptã cautã Dumnezeu. ªi, primind-o ca pe însãºi fapta, trimite aceluia Duhul Sfânt pentru a lucra împreunã cu el, pentru a îndrepta viaþa tuturor celor ce vor sã se mântuiascã. (Sf. Macarie)
Este necesar sã ne rugãm cu evlavie, fiindcã noi singuri, fãrã ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea sã învingem ispitele. (...) Rugãciunea este lucrul cel mai simplu ºi, în acelaºi timp, cel mai dificil. (Sf. Ioan de Kronstadt)
Ce sã facã Dumnezeu cu mulþumirile noastre, când cu faptele Îi arãtãm doar nemulþumire ? (Sf. Ioan de Kronstadt)
Rugãciunea este o stare de permanentã recunoºtinþã. (Sf. Ioan de Kronstadt)
A-I mulþumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit ; a-I mulþumi însã când este furtunã, atunci se aratã adevãrata recunoºtinþã. (Sf. Ioan Gurã de Aur)
Sã mulþumim în toate ºi pentru toate ! (Sf. Ioan Gurã de Aur)
Omul care-I mulþumeºte lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele. (Sf. Ioan Gurã de Aur)
Cel ce se sileºte sã-I mulþumeascã lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sãu, acela se sileºte ºi sã iubeascã. (Teofilact)
A descrie frumuseþea omului înseamnã a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsã minunea : în gândire, atâta inteligenþã ; în inimã, atâta iubire ; în viaþã, atâta voinþã. (pr. Agatanghel Guþu)
Cel care se roagã este cu adevãrat teolog. (Evagrie din Pont)
Slava lui Dumnezeu este omul. (Sf. Irineu)
Unde se terminã rugãciunea, începe pãcatul. (Sf. Efrem Sirul)
Fratele Laurenþiu era mai mult unit cu Dumnezeu în cadrul activitãþilor sale obiºnuite, decât în timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - sã ne imaginãm cã timpul dedicat rugãciunii ar fi altfel decât restul zilei. (pr. Kallistos Ware)
Rugãciunea este prezenþa lui Dumnezeu în toþi ºi în toate. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Rugãciunea este, dupã fiinþa ei, apropierea ºi unirea omului cu Dumnezeu ; iar dupã lucrare, rugãciunea este puterea susþinãtoare a lumii, împãcarea cu Dumnezeu (...) . (Sf. Ioan Scãrarul)
Liniºtea este neîntreruptã închinare lui Dumnezeu ºi statornicie în faþa Lui. (Sf. Ioan Scãrarul)
Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecãm, decât atunci când ne îndreptãm în sus. (Sf. Grigorie de Nazianz)
Numai Dumnezeu, cu nesfârºirea Lui, poate þine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adicã în liniºte, fãrã trecerea necesarã de la un lucru mãrginit la altul. (pr. Dumitru Stãniloae)
Rugãciunea îl elibereazã pe om, îl degajã de natura exterioarã ºi de sine însuºi. În acest fel, ea þine sufletul deschis cãtre Dumnezeu ca Persoanã. Cel ce nu se roagã rãmâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare ºi al înclinaþiilor patimilor sale, care îl dominã pe om mai mult decât o face natura. Rugãciunea asigurã libertatea (...). (pr. Dumitru Stãniloae)
Nimic nu mi se pare mai atrãgãtor decât dialogul secret al sufletului cu el însuºi ºi cu Dumnezeu. (Sf. Grigorie de Nazianz)
Aceasta este rugãciunea adevãratã : a tãcea ºi a asculta vocea fãrã cuvinte a lui Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta sã lucrezi de unul singur, a pãtrunde în lucrarea lui Dumnezeu. (pr. Kallistos Ware)
Doamne, fã din mine o unealtã a Pãcii Tale ! (Francisc din Assisi)
Ceea ce facem cu scopul de a mântui lumea este o rugãciune. A face mereu bine înseamnã a te ruga necontenit. (Catherine de Sienne)
Lucrul cel mai important în rugãciune este de a sta în faþa lui Dumnezeu cu mintea coborâtã în inimã. (Sf. Teofan Zãvorâtul)
Tu erai înlãuntrul meu, dar vai, eu însumi eram înafara mea. (Fer. Augustin)
Rugãciunea este unitatea de mãsurã a dragostei. (Fer. Augustin)
Rugãciunea este o iarbã de vindecare ºi de folos, dar, dacã nu ºtim unde se cade s-o punem, nu vindecã boala noastrã. (Sf. Ioan Gurã de Aur)
Rugãciunea este lucrarea credinþei, arãtarea celor nãdãjduite, iubirea realizatã, miºcarea îngereascã, puterea celor fãrã trupuri, descoperirea inimii, nãdejdea mântuirii, semnul sfinþirii, devenirea sfinþeniei, cunoaºterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împãcãrii, pecetea lui Hristos, steaua de dimineaþã a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tãcerii, pecetea lãcaºului îngeresc. (Sf. Grigorie Sinaitul)
Rugãciunea este unitatea de mãsurã a dragostei. (Fer. Augustin)
Când vã rugaþi, nu spuneþi multe, ca pãgânii (...) ªtie Tatãl vostru de ce aveþi nevoie mai înainte ca sã cereþi voi. (Biblia)
Mântuirea ºi rugãciunea nu stau în vorbe. (Biblia)
Rugaþi-vã neîncetat ! (Biblia)
R
Alte rugaciuni: