Iubito, vine seara uitării, peste nume
Și țărmuri de-ntuneric plutesc peste oraș,
Pe străzile pierdute înspre un turn anume,
Alunecă ecoul perechilor de pași.
Un trandafir de seară, ți s-a desprins din plete
Și te mângâie raza luminii mai apoi.
A adormit și ceasul, acolo, în perete,
Reînviind, o clipă, iubirile din noi.
Se-nchide-n mine lumea, ca roșu-aprins în floare,
Cu-o lacrimă, sau poate cu-un semn amar și stins,
Respiră-mi amintirea ce încă mă mai doare,
Ca trupul unei păsări, căzând din cer, învins
Nu încuia zăvorul, primește-mă-n odaie!
O flacără de veghe, sa stau, asupra ta.
Iubito, vine seara uitării, ca o ploaie,
Să-mi limpezească ochiul, lângă fereastra ta.
publicata in 2020-08-02
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Unele relaČii rezistÄ ĂŽn timp ba chiar reuČesc sÄ evolueze, sÄ se transforme din ceva bun pentru cei doi parteneri ĂŽn ceva care sÄ transcendÄ idea iniČialÄ de bine, ceva …
Multe persoane singure renunČÄ complet la a-Či mai cÄuta persoana potrivita ca urmare a nenumÄratelor dezamÄgiri de care au avut parte ĂŽn dragoste. Unii o fac Či din cauza greutÄČilor …
De multe ori facem greČeala de a ne arunca cu ochii ĂŽnchiČi ĂŽn relaČii care nu ne aduc niciun beneficiu pe termen lung. SÄ gÄseČti persoana potrivitÄ nu e uČor …