La țãrmul depãrtãrii iubirea ne așteaptã,
cu flori albe de șoapte, din lacrimile nopții.
Ca visele de gheațã ne pierdem prin zãpadã,
sã împletim cu stele, lumina dimineții.

Și cerul înflorește prin alb imaculat,
pe aripi strãvezii, chemarea ta coboarã.
Eu o sãdesc și azi, în sufletul meu cald,
sã simt iubirea ta ca pe o primãvarã.

Tu ești minunea mea, de unde ai venit?
Din care galaxie, mi-aduci surâs de floare?
Când fire de argint se țes din infinit,
tu-mi lași sãrutul fin, ca ultima ninsoare.

Perdeaua așteptãrii ai dat-o într-o parte,
și strigã între noi peroane fãrã glas.
Cãci trenurile trec prin gãrile furate,
ca sã ne-aducã visul aproape cu un pas.

Îmi lași în suflet dorul cu ultima privire,
plâng stele fãrã lacrimi, pe cerul de opal.
Tu strângi cu Universul zãpada din suspine,
sã-mi amintesc de noi, de alb și ireal.

Cocuta Obogeanu Jaqueline Popescu
04.01.2019

publicata in 2019-01-09

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Ce este în spatele nostru și ce este în fața noastră sunt lucruri mici în comparație cu ce este în noi.'
  ~ Ralph Waldo Emerson
• 'Cel mai mare lucru pe care îl vei învăța
  Este să iubești și să fii iubit la rândul tău.'
  ~ Din 'Unforgettable with Love' Natalie Cole
• 'Dragostea este ca războiul,
  Ușor de început, dar greu de încheiat.'
  ~ Anonymous