singurãtatea travestitã în iubire

poezie de dragoste de teodor dume

se mutã dintr-o noapte într-alta ca
durerea dintr-un os într-altul
curge veninos prin vene
înspre târziul din mine
gângãvesc ceva dar
nu spun nimic
renunþ la tot ºi-mi fac socotelile
nu datorez nimãnui nimic
poate lui Dumnezeu datorez o întrebare
ºi atât
de aia nu sunt trist deºi
mi-aº fi dorit sã ºtiu
cât de mult am fost iubit
am renunþat sã mai ºtiu de mine
de fapt nici nu ºtiu cât mai sunt de uman
am corpul fleºcãit de întrebãri
ºi nu contest nimic

e ºase dimieaþa ºi restul din mine
încearcã un zâmbet

poate mint sau poate nu am curajul
sã mã reîntorc înspre ceea ce am fost

pe noptierã lângã veioza aprinsã
am o fotografie un bileþel ºi
o întrebare

nimic mai mult

distanþã de-o lacrimã sunt doar eu ºi Ea

uneori mã întreb dacã e bine sã aleg
nici nu ºtiu dacã m-ar ajuta la ceva
ºtiu însã cã la marginea timpului meu sunt doi gemeni


publicata in 2017-02-18

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Niciun bărbat nu este cu adevărat căsătorit
    până când nu înțelege
    fiecare cuvânt pe care soția lui nu îl spune.'
    ~ Necunoscut
  • 'Dragostea vindecă oamenii, atât pe cei care primesc dragoste, cât și pe cei care o oferă.'
    ~ Karl A Menninger
  • 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
    Dar eu te-am văzut pe tine
    Și ești suficient.'
    ~ G. Moore