Au fost nenumărate nopți cu lună
Și zile parfumate-n primăveri,
Când Universul îl țineam în mână,
Sfidându-i infinitele-i cărări.
Au fost nenumărate nopți în care,
Și timpul se oprea o clipă-n loc.
Iar infinitul se sfârșea în mare,
Zdrobit sub valul patimii de foc.
Au fost nenumărate nopți, cândva,
Când absolutul îl purtam în noi.
Iar tot ce Universul cuprindea,
Nu se putea-mpărți decât la doi...
.......................................
Acum sunt toate nopțile-un suspin
Și zilele ce-au mai rămas, la fel...
Vorbesc doar seara când mă-nchin,
C-am mai rămas doar eu și...EL.
publicata in 2016-05-04
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaČii nu e niciodatÄ o linie continuÄ. DacÄ ĂŽnceputul este marcat de sentimente Či pasiuni puternice, odatÄ ce acestea se aČazÄ Či cei doi parteneri ĂŽncep sÄ se …
PuČine sunt relaČiile care nu se confruntÄ niciodatÄ cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodatÄ pe aceeaČi lungime de undÄ ĂŽn fiecare zi, o viaČÄ ĂŽntreagÄ. Comunicarea este …
E mult de muncÄ ĂŽntr-o relaČie dar tot efortul este pe deplin meritat, ĂŽn cazul ĂŽn care ai un partener alÄturi de care sÄ poČi construi ceva durabil. Cel mai …