Cântecul unei hymere

poezie de dragoste de Julia Maria Cristea


Cântecul unei hymere

ªi te-am strigat. ªi vocea mi-a rãsunat pustie
Pe drumuri, rãtãcitã himera ta s-ajungã...
Si te-am gãsit. Un tremur, un vis nãscut din umbrã,
Un zbor, o prãbuºire, un strop de apã vie.

ªi te-am atins. ªi mâna-mi nãscutã sã mângâie,
A tresãrit speriatã. Dar dornicã s-apuce.
Si degetele gheare doreau sã se îmbuce,
Cu degetele tale, nãscute sã sfâºie.

ªi te-am oprit. Minune a visurilor mele,
Cu strop de cer albastru ascuns sub grele pleoape,
Cu zâmbet ce te-alungã ºi te aduce-aproape,
Cu tremur în privire si-n pãr argint de stele.

ªi ai plecat. Din toate ai luat cu tine visul
ªi liniºtea din sânge, ºi dorul, ºi-nãlþarea,
ªi picurul albastru din ochii-adânci ca marea,
Întreaga mea fiinþã. Ce-a mai rãmas?...abisul...





publicata in 2014-10-29

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Te iubesc - aceste trei cuvinte au viața mea în ele.'
    ~ Alexandrea către Nicholas III
  • 'Munca și dragostea – acestea sunt fundamentale. Fără ele există nevroză.'
    ~ Theodor Reik
  • 'Dragostea nu este slăbiciune. Este puternică. Doar sacramentul căsătoriei o poate conține.'
    ~ Boris Pasternak