Cântec nescris

poezie de dragoste de Julia Maria Cristea


Cântec nescris

Cum aº putea sã plec de lângã tine?
Eºti oazã în pustiul sufletului meu,
Eºti razã de luminã în întuneric greu...
Cum sã renunþ când mi-e atât de bine?
Cum aº putea sã plec de lângã tine?

Cum sã te-alung când foame ºi sete mi-e de tine?
Când hranã mi-e ambrozia sufletului tãu
Cãldura, gingãºia ce mi-am dorit mereu
Cum sã te rup din suflet? Sãlãºluieºti în mine
Cum sã te-alung când foame ºi sete mi-e de tine?

De vei dori sã pleci...nu pot, nu vreau sã te opresc
Cum aº putea s-o fac? ªi cu ce drept?
Te las cu viaþa ta. Nimic n-aºtept
Mi-ai dat iluzia, visul, ºi-n tot îþi mulþumesc.

De vei dori sã pleci, nu pot, chiar dacã vreau, nu pot sã te opresc...



publicata in 2014-10-24

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Dragostea este un act de iertare nesfârșită, o privire blândă care devine un obicei.'
    ~ Peter Ustinov
  • 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
    ~ Ursula K Le Guin
  • 'Dragostea înfrânge timpul. Pentru îndrăgostiți, un moment poate fi o eternitate, iar eternitatea poate fi o bătaie de ceas.'
    ~ Mary Parrish