Copile, elibereazã pãsãrile!

poezie de dragoste de Christina D

Copile, elibereazã pãsãrile!

de Christina D


Noi, oamenii, suntem niște ființe visãtoare.
Avem deasupra noastrã cerul pe care l-am numit speranțã,
avem pãsãri cãrora le-am dat rugile noastre sã le-nalțe Cuiva -
Creatorului.
Stelele însele lumineazã cãrãri neștiute ale cãutãrii de sine,
pentru ca noaptea oricine sã viseze...
- Care sunt visele tale, copile?
Elibereazã pãsãrile...
Nici cerul, nici eu, nimeni și nimic nu te oprește sã visezi.
Te gândești ce-ar fi viața fãrã vise?
Închipuiește-ți ce-ar fi lumea fãrã soare!
Aceleași vise le-a avut bunicul, bunica, mama, tata, și chiar Eu -
Creatorul.
De data aceasta e rândul tãu sã-ncerci sã eliberezi pãsãrile albe ale sufletului pe cerul senin al lumii.
Lasã-le sã zboare!


27 Martie 2008



publicata in 2014-01-03

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
    ~ Ursula K Le Guin
  • 'Dragostea este o încercare de a transforma o parte dintr-o lume de vis în realitate.'
    ~ Theodor Reik
  • 'Un simplu Te iubesc înseamnă mai mult decât bani ...'
    ~ Frank Sinatra