Se umple timp de tine, spațiu-i vid
Dacã nu ești, mi se oprește totul;
Nici gând nu trece, sufletu-i arid,
Nu mai e țel... cenușã este focul!

Nu mai e sunet de-ți dispare glas,
Cum nu-i auz de nu mai ești un sunet
Și nici speranțã nu-i când bun rãmas
Nu-ți lași... nici fulger nu-i, de nu ești tunet!

Nici vânt n-adie de nu te atinge
Și amprentã-și cautã-n elicea rozei
Ce arsurile le rãcorind durere stinge...
Ești poezia vieții din neantul prozei!

Cum un cristal de gheațã nu-i nea fãrã tine
Sã stingi febra din suflet, lacrimi sã-ndulcești
Sorbind sarea și amar din tot ce nu e bine
În cuvinte calde... ești gesturi îngerești!

Îmi ești nevoia-n sine de-a fi parte într-una
Ca într-un Univers fãrã de planete!
Existul însãși ești, cum lumea e doar una;
Ce-o ți tu... în dulceagul, sorbit pe-ndelete!
14.12.2011


publicata in 2013-10-20

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Un simplu Te iubesc înseamnă mai mult decât bani ...'
  ~ Frank Sinatra
• 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
  Dar eu te-am văzut pe tine
  Și ești suficient.'
  ~ G. Moore
• 'Unde dragostea domnește, nu există voință de putere; iar unde puterea predomină, acolo dragostea lipsește. Unul este umbra celuilalt.'
  ~ Carl Jung