Pierdutã

poezie de dragoste de Eduard Zalle

În umbra ta am stat mereu
Iubindu-te cu ochii
ªi tresãrind când auzeam
Stins foºnetul de rochii.

ªi-n noaptea rece aºteptam
Sã îmi apari în cale,
Dar tu pierdutã mi-ai rãmas
ªi veºnic trecãtoare.

Eu te mai caut ne-ncetat
Cãlãtorind prin lume
ªi mã trezesc din vis plângând,
Strigându-te pe nume,

Iar paºii mei încã mã poartã
Pe strada tinereþii,
La cafeneaua unde,-n colþ,
Se adunau poeþii.

Mai simt parfumul de cafea
Ce nãrile-mi mângâie...
Pe cerul împãnat cu nori,
Luna, încet se suie.

Oraºul pare cã-i pustiu
ªi fãrã de suflare,
Iar tu pierdutã mi-ai rãmas
ªi veºnic trecãtoare...

de Eduard Zalle


publicata in 2013-04-22

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
    ~ Ursula K Le Guin
  • 'Ce este în spatele nostru și ce este în fața noastră sunt lucruri mici în comparație cu ce este în noi.'
    ~ Ralph Waldo Emerson
  • 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
    Dar eu te-am văzut pe tine
    Și ești suficient.'
    ~ G. Moore