Pierdutã
poezie de dragoste de Eduard Zalle
În umbra ta am stat mereu
Iubindu-te cu ochii
ªi tresãrind când auzeam
Stins foºnetul de rochii.
ªi-n noaptea rece aºteptam
Sã îmi apari în cale,
Dar tu pierdutã mi-ai rãmas
ªi veºnic trecãtoare.
Eu te mai caut ne-ncetat
Cãlãtorind prin lume
ªi mã trezesc din vis plângând,
Strigându-te pe nume,
Iar paºii mei încã mã poartã
Pe strada tinereþii,
La cafeneaua unde,-n colþ,
Se adunau poeþii.
Mai simt parfumul de cafea
Ce nãrile-mi mângâie...
Pe cerul împãnat cu nori,
Luna, încet se suie.
Oraºul pare cã-i pustiu
ªi fãrã de suflare,
Iar tu pierdutã mi-ai rãmas
ªi veºnic trecãtoare...
de Eduard Zalle
publicata in
2013-04-22
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
~ Ursula K Le Guin - 'Ce este în spatele nostru și ce este în fața noastră sunt lucruri mici în comparație cu ce este în noi.'
~ Ralph Waldo Emerson - 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
Dar eu te-am văzut pe tine
Și ești suficient.'
~ G. Moore