Ore înmugurite
poezie de dragoste de Lucretia Ionescu Buiciuc
Am uitat alfabetul speranþei, cred cã nici nu l-am ºtiut bine…
prea multe apusuri ºi doar un singur rãsãrit
ce se scãldau în apa strãvezie a Timpului.
Am pãºit grãbitã peste orele-nmugurite ale toamnei,
bruma ofilise ultima crizantemã de octombrie,
doream sã culeg flori de vise ºi vise de dor,
Pomul Cunoaºterii se înãlþase dincolo de noi,
câte o frunzã tresãrea atinsã de lacrima zilei,
împleteam secundele cu sfialã, înainte de-a rãsãri luna,
la douãsprezece noaptea sau ghemuit într-un colþ al inimii
obosite ºi dezamãgite de atâta uitare,
EU adormisem pe-o boabã de rouã- devenitã stea.
Am uitat alfabetul fericirii, îl ºtiam cândva pe de rost,
fãceam din orice gând, bucurie
ce-o sãdeam in albastrul ochilor ºi-n floarea de mai,
o sfinþeam cu vorbe, cu promisiuni frumoase,
a rezistat atâþia ani fãrã sã-ºi usuce petala
pânâ când, o ploaie rece, de toamnã târzie, a invins-o.
publicata in
2012-10-01
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Când iubești pe cineva, toate dorințele tale adunate încep să iasă la iveală.'
~ Elizabeth Bowen - 'Te iubesc - aceste trei cuvinte au viața mea în ele.'
~ Alexandrea către Nicholas III - 'Munca și dragostea – acestea sunt fundamentale. Fără ele există nevroză.'
~ Theodor Reik