Dãruire... la masculin
poezie de dragoste de Daniel Aurelian Rãdulescu
Am strâns bãrbați de pe planetã-n mine,
în trup imens de roci -cum Everest
sã am- ca sã repar eternele ruine
în case veșnice... pentru copii ce cresc.
Am strâns sudorile bãrbaților planetei,
sã fac din ele lacuri de cristal,
deșerturile vieții sã irig; pe-ai secetei
nãpãstuiți de sete... sã-i încânt în madrigal.
Am strâns, tot ce minți au, de la bãrbați
-cãci școlile-s deșarte, fãrã vlagã-
tot ce se naște-n viitor... Sã fie-naripați;
sã facã Universul... o planetã-ntreagã.
Sunt toți bãrbații de pe Terra la un loc,
cu nebunia minții ș-inimã de blând...
Pe umeri vreau sã port o lume-ntreagã-n joc;
sã mã petrec la infinit, în alt și alt bãrbat, pe rând mã înglobând...
10.09.2010
publicata in
2011-10-16
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Am fost uimit că oamenii pot muri martiri pentru religia lor - m-am cutremurat la gândul acesta. Nu mă mai cutremur.
Aș putea fi martirizat pentru religia mea. Dragostea este religia mea.
Și aș muri pentru ea. Aș muri pentru tine.'
~ John Keats - 'Dragostea nu este slăbiciune. Este puternică. Doar sacramentul căsătoriei o poate conține.'
~ Boris Pasternak - 'Niciun bărbat nu este cu adevărat căsătorit
până când nu înțelege
fiecare cuvânt pe care soția lui nu îl spune.'
~ Necunoscut