Iubito, vine seara uitãrii, peste nume
Și țãrmuri de-ntuneric plutesc peste oraș,
Pe strãzile pierdute înspre un turn anume,
Alunecã ecoul perechilor de pași.

Un trandafir de searã, ți s-a desprins din plete
Și te mângâie raza luminii mai apoi.
A adormit și ceasul, acolo, în perete,
Reînviind, o clipã, iubirile din noi.

Se-nchide-n mine lumea, ca roșu-aprins în floare,
Cu-o lacrimã, sau poate cu-un semn amar și stins,
Respirã-mi amintirea ce încã mã mai doare,
Ca trupul unei pãsãri, cãzând din cer, învins

Nu încuia zãvorul, primește-mã-n odaie!
O flacãrã de veghe, sa stau, asupra ta.
Iubito, vine seara uitãrii, ca o ploaie,
Sã-mi limpezeascã ochiul, lângã fereastra ta.


publicata in 2020-08-02

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
  Dar eu te-am văzut pe tine
  Și ești suficient.'
  ~ G. Moore
• 'Ce este în spatele nostru și ce este în fața noastră sunt lucruri mici în comparație cu ce este în noi.'
  ~ Ralph Waldo Emerson
• 'Opusul iubirii nu este ura, ci indiferența.'
  ~ Elie Wiesel