La poarta casei tale
poezie de dragoste de Dumitru Constantin
Pe la poarta casei tale,
Deseori drum îmi fãciam,
Privind cu speraþã,
Sã te pot vedea la faþã.
Te aºteptam în grãdiniþã, la fântânã,
Sã te vãd venind cu gãleata-n mânã.
Îþi ieºeam mereu în cale
ªi cu drag îþi furam o sãrutare.
Seara la portiþã, tu mã aºteptai,
Eu îþi ceream guriþã, tu mã sãrutai.
Te strângeam în braþe, iar tu mã rugai,
Sã te fur de-acasã ºi sã te fac mireasã.
Mama ta spera, ca la altcineva,
Tu sã-i fii mireasã, ºi sã-þi fie þie,
Soþ ºi bucurie, cu casã aranjatã
ªi tu sã fii bogatã.
Tu, speranþã nu-i dãdeai,
Cã pe mine mã iubeai.
Timpul însã ne-a trãdat,
Anii tot s-au irosit
ªi pe noi ne-a despãrþit
Acum în viaþã întristat,
când sunt bãtrân ºi îndurerat ,
îmi dau sama cã nu prea mult,
atunci eu am insistat.
13 ian. 2011
publicata in
2011-09-05
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Dragostea înfrânge timpul. Pentru îndrăgostiți, un moment poate fi o eternitate, iar eternitatea poate fi o bătaie de ceas.'
~ Mary Parrish - 'A iubi și a fi iubit înseamnă să simți soarele de ambele părți.'
~ David Viscott - 'Un simplu Te iubesc înseamnă mai mult decât bani ...'
~ Frank Sinatra