frunzele smulse de
vânt
se zbat în zbor
fugãrite de moarte
soarele fãrã vlagã
se chinuie sã rãmânã
pe cer
obosit ºi trist
gânduri negre
se târâie pe strãzi
e galben ruginiu cenuºiu
veºmântul toamnei
doar noi doi
ne-am înveºmântat
în speranþe
ºi umblãm nepãsãtori
prin cimitirul lumii
doborâte de toamnã.

publicata in 2011-09-02

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Cel mai mare lucru pe care îl vei învăța
  Este să iubești și să fii iubit la rândul tău.'
  ~ Din 'Unforgettable with Love' Natalie Cole
• 'Dragostea poate fi înțeleasă doar din interior, așa cum o limbă poate fi înțeleasă doar de cineva care o vorbește, așa cum o lume poate fi înțeleasă doar de cineva care trăiește în ea.'
  ~ Robert C Solomon
• 'Dragostea este singurul răspuns sănătos și satisfăcător la problema existenței umane.'
  ~ Erich Fromm