Pomul Dragostei pierdute
poezie de dragoste de Petru Plãticã
În poiana vieții mele,
Ai sãdit cu drag un pom,
Ca frumoase pãsãrele
Sã îmi cânte, când adorm.
Și te vãd în vis,
Tare mã dorești!
Când te-ai dus, mi-ai zis
Cã tot mã iubești.
Cu parfum de flori,
Zumzet de albine,
Mã trezesc în zori,
Cu gândul la tine.
Simt suflarea ta,
Prin freamãt de frunze,
Și nu pot uita
Sãrutul pe buze.
Și alerg la pom,
Îl cuprind cu dor,
Dragul meu, scump om,
Fãrã tine mor.
Vino, viața mea,
Tare-mi este greu,
Tu îmi ești o stea
Ce-o aștept mereu.
Vreau în fața ta
Sã îmi cer iertare.
Cât voi regreta
Pentru acea purtare?
Tu pe unde ești
Și ce faci acum?
Încã mai iubești
Pomul de la drum?
publicata in
2016-04-12
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Viața fără dragoste este ca un copac
Fără floare și fructe.'
~ Kahlil Gibran - 'Sufletul întâlnește sufletul pe buzele îndrăgostiților.'
~ Percy Bysshe Shelly - 'Prima datorie a iubirii este să asculți.'
~ Paul Tillich