Pe drumul de tristete si durere
Pe care si parintii mei s-au dus
Pasesc, si fiecare pas ma doare,
Eu nu-s nebun,sau poate,inca nu-s.

Am obosit sa merg,m-asez pe-o piatra
Privesc drumul pustiu,ce duce nicaieri
O lacrima din ochi,pe drum imi cade
Reamintindu-mi azi de ceea ce-am fost ieri.

Rostogolita-n praf isi pierde stralucirea,
Si ma gindesc c-asa patim si noi
In inima parintilor ne nastem,
Iar drumul ne transforma in noroi.

Sa fie asta totul?E tot ce ne asteapta?
O lacrima ne nastem, traim, si am murit?
Dar inima-mi tresare,nu, nu e totul,
Din moartea unei lacrimi,o floare-a rasarit.

Privesc micuta floare,si ma-nfior in suflet
Caci moartea naste viata din lacrimi ,uneori
Pustiu e drumu-n fata,si plin de praf,si doare
Dar cind ma uit in urma eu vad un riu de flori.

publicata in 2014-10-02

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Este imposibil să te căiești pentru dragoste. Păcatul dragostei nu există.'
  ~ Muriel Spark
• 'Când iubești pe cineva, toate dorințele tale adunate încep să iasă la iveală.'
  ~ Elizabeth Bowen
• 'Viața fără dragoste este ca un copac
  Fără floare și fructe.'
  ~ Kahlil Gibran