E în simțuri tot o boare, din roz de azalee
Ce-și dãruiește fraga petalelor cãrnoase
Sã încãlzeascã inimi sezoanelor geroase
Cu puful cald, molcom, de pulpe de femeie.

E tot un râu ce curge s-adape iar scânteie
Din picuri de colinã ce înfioreazã minți
În unison de gânduri de mame, din pãrinți,
Soții, surori, amante, iubitele... femeie.

E pavoazatã lumea azi toatã flori, alee
Peste albastre oceane, pe mãri, verde în pãduri,
Pe boabe de nisip din dune, munții puri
Ce în alb din piscuri scaldã, toți, trupul de femeie.

E parcã sensul vieții, amor dar și Iudee,
Poartã-i spre Paradis, ce doar cu ea descheie,
Infernul, de o pierzi, sublim de bun, Medee...
E un tot, metamorfoza ce naște ea, femeie.

Sunt Universul meu, nãscut... dintr-o femeie.......
08.03.2014


publicata in 2014-03-08

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
  Dar eu te-am văzut pe tine
  Și ești suficient.'
  ~ G. Moore
• 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
  ~ Ursula K Le Guin
• 'Dragostea adevărată nu poate fi găsită acolo unde nu există cu adevărat,
  Și nu poate fi ascunsă acolo unde există cu adevărat.'
  ~ Anonymous