Contemplare
poezie de dragoste de Daniel Aurelian Rãdulescu
Mi-au adormit, iubita cu pisicuța lângã ea,
Ca îngerii de buni, la fel de moi, de catifea,
Topind o lume zbuciumatã-n calde adieri,
Lãsându-mã pierdut cu gândul, dus la ieri, de azi, de ieri...
E-o liniște molcomã, de-un diafan, neomenesc ferice,
Când sufletul se scurge lin, fuior... fãrã de cicatrice.
Se adunã-n suavul corp, cu chip îmbujorat
Și mâini și vise, averi și daruri, gânduri de pãcat.
Cãlãtoresc alãturi de spiritul ce doarme; m-am uitat,
Nici nu mai sunt, un altu-s contopit , teleportat
Într-un contemplu, ce n-aș vrea sfârșit... Sfârșesc
În somn, cu capul pus pe palme, toropit de-ncânt... Iubesc!
24.12.2011
publicata in
2013-11-01
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Când iubești pe cineva, toate dorințele tale adunate încep să iasă la iveală.'
~ Elizabeth Bowen - 'Un simplu Te iubesc înseamnă mai mult decât bani ...'
~ Frank Sinatra - 'Dragostea este un act de iertare nesfârșită, o privire blândă care devine un obicei.'
~ Peter Ustinov