Vîntule tu iar te treci...

poezie de dragoste de Ion Creanga

Vîntule tu eºti stãpîn, tu eºti rege peste toate,
Sora ta e apa-ntinsã, muntele e al tãu frate.
Mama ta e noaptea deasã, tatãl soarele ferbinte,
Eºti hoinar, alergi de-a lungul, netezind mii de morminte.
Vîntule suflarea ta, mã ridicã-n slãvi la ceruri,
Aº zbura cît aº zbura, urmãrind mii de casteluri.
Aº pluti peste Moldova ca o umbrã a tãcerii,
M-aº opri pe-un corb cãlare formînd zidul apãrãrii.
Vîntule mã ia ca frate, vom zbura peste pãmînt,
Vom veni urlînd în noapte, peste casele dormind.
De nu vrei ºi frate ai, hai cã merg ca rob cu tine,
Numai hai mã urcã-n cer, iau ºi umbra mea cu mine.
Vîntule tu iar te treci, vîntule mã laºi în boalã,
Rãmîn singur pe poteci, netezindu-mi viaþa-n poalã.
Numãr ceas cu ceas ºi clipe, zi cu zi ºi an cu an,
Timpule dã-mi o aripã, în-apoi sã pot zbura.
Vîntule tu cînd mai vii? Cînd mai treci peste pãdure?
Plînge iar un fir de iarbã îngrãdit de colburi sure.
Hai mai treci, mã rupe-o datã, ºi-nvîrteºtemã-n vãzduh,
Cît de sfînt, cît de curat e caldul tãu, curat rãsufl.
Am rãmas un singur fir, între pãduri si-ntre pãmînturi,
Tu vin-o ºi mã ia, mã duce. Dar mã laºi sã mor în gînduri.
Vîntule de ce nu suferi? Vîntule te doare oare?
Ce se-ntîmplã ce se face, chiar ºi cum o clipã moare.
Tu-nþelegi, tu ºtii ce poate sã tot zbori, sã nu mai cazi?
Stiu cã verdele meu moare, se usucã de necaz.




publicata in 2011-07-24

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Dragostea poate fi înțeleasă doar din interior, așa cum o limbă poate fi înțeleasă doar de cineva care o vorbește, așa cum o lume poate fi înțeleasă doar de cineva care trăiește în ea.'
    ~ Robert C Solomon
  • 'Să iubească acum cei care nu au iubit niciodată; să iubească acum cei care au iubit mereu, dar mai mult.'
    ~ Thomas Parnell
  • 'Dragostea înfrânge timpul. Pentru îndrăgostiți, un moment poate fi o eternitate, iar eternitatea poate fi o bătaie de ceas.'
    ~ Mary Parrish