Inorogul iar s-a zorit sã vina,
s-a strecurat înveºmântat în noapte,
cu mândrul corn proptit în luna plinã
pãºind pe stele albe ºi curate.

Dar ei au tras obloanele la case,
ºi numai tu, pe prispa dinspre lunã,
þi-ai împletit cosiþele cu raze
ºi-ai aºteptat pe mire cu cununã.

Satul adoarme vegheat de luceafãr,
taina fecioarelor s-ascunde în vis,
molia macinã zestrea din cufãr,
tu ai trecut peste hotarul nescris.

De ºapte ori va trece discul lunii,
din tencuialã, sfinþii lumineazã,
în cãdelniþi, smirna ºi tãciunii
încã o datã se îmbrãþiºeazã.

publicata in 2011-07-03

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Dragostea este ca războiul,
  Ușor de început, dar greu de încheiat.'
  ~ Anonymous
• 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
  Dar eu te-am văzut pe tine
  Și ești suficient.'
  ~ G. Moore
• 'Dragostea poate fi înțeleasă doar din interior, așa cum o limbă poate fi înțeleasă doar de cineva care o vorbește, așa cum o lume poate fi înțeleasă doar de cineva care trăiește în ea.'
  ~ Robert C Solomon