în frunza mea
tremura o stea
lacrima plângea
zâmbetul zâmbea
pe un nor de os
aruncat pe jos
cãþelul iubirii mã tot
lingea
pe inima apã
sângele tâºnea din
stâncã
stânca plonja
vis sinucis
lovit imprecis
ambalat ca dar
totul în zadar
zidar
zidul prãbuºit
de-un surâs lovit
dar mai bine nu
mã închid în tu
mã deschid în toatã
ploaia plouã toatã.


publicata in 2012-11-21

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Am fost uimit că oamenii pot muri martiri pentru religia lor - m-am cutremurat la gândul acesta. Nu mă mai cutremur.
  Aș putea fi martirizat pentru religia mea. Dragostea este religia mea.
  Și aș muri pentru ea. Aș muri pentru tine.'
  ~ John Keats
• 'Cel mai mare lucru pe care îl vei învăța
  Este să iubești și să fii iubit la rândul tău.'
  ~ Din 'Unforgettable with Love' Natalie Cole
• 'A trăi este ca și cum ai iubi -
  toată rațiunea se împotrivește,
  și toate instinctele sănătoase sunt pentru asta.'
  ~ Samuel Butler, Life and Love