Ore înmugurite
poezie de dragoste de Lucretia Ionescu Buiciuc
Am uitat alfabetul speranþei, cred cã nici nu l-am ºtiut bine…
prea multe apusuri ºi doar un singur rãsãrit
ce se scãldau în apa strãvezie a Timpului.
Am pãºit grãbitã peste orele-nmugurite ale toamnei,
bruma ofilise ultima crizantemã de octombrie,
doream sã culeg flori de vise ºi vise de dor,
Pomul Cunoaºterii se înãlþase dincolo de noi,
câte o frunzã tresãrea atinsã de lacrima zilei,
împleteam secundele cu sfialã, înainte de-a rãsãri luna,
la douãsprezece noaptea sau ghemuit într-un colþ al inimii
obosite ºi dezamãgite de atâta uitare,
EU adormisem pe-o boabã de rouã- devenitã stea.
Am uitat alfabetul fericirii, îl ºtiam cândva pe de rost,
fãceam din orice gând, bucurie
ce-o sãdeam in albastrul ochilor ºi-n floarea de mai,
o sfinþeam cu vorbe, cu promisiuni frumoase,
a rezistat atâþia ani fãrã sã-ºi usuce petala
pânâ când, o ploaie rece, de toamnã târzie, a invins-o.
publicata in
2012-10-01
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Dragostea adevărată nu poate fi găsită acolo unde nu există cu adevărat,
Și nu poate fi ascunsă acolo unde există cu adevărat.'
~ Anonymous - 'Acesta este unul dintre miracolele iubirii: Dă ... puterea de a vedea prin farmecul propriu și totuși să nu fii dezamăgit.'
~ C S Lewis - 'Niciun bărbat nu este cu adevărat căsătorit
până când nu înțelege
fiecare cuvânt pe care soția lui nu îl spune.'
~ Necunoscut