o primãvarã sfioasã
dã fuga în mine ºi-n casã
eu mã arunc pe fereastrã
sã fiu mai aproape de ea
în mijlocul pãdurii
la cântecul gurii
ºã-i culeg izvorul ºi vântul
sã-i mângâi pãmântul
florile îmi cresc din trup
nu-ndrãznesc ºã le rup
le arunc le arunc
gânduri copleºite de soare
fugind de la mine izvoare
izvorânde râzânde plângânde
tu mã aºtepþi pe un mal
eu te aºtept pe o ºoaptã
malul în ºoaptã se pierde
eu vãd totul în verde.


publicata in 2012-03-27

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Dragostea nu stă acolo, ca o piatră; trebuie făcută, ca pâinea, refăcută tot timpul, făcută nouă.'
  ~ Ursula K Le Guin
• 'Alți bărbați au spus că au văzut îngeri,
  Dar eu te-am văzut pe tine
  Și ești suficient.'
  ~ G. Moore
• 'Acesta este unul dintre miracolele iubirii: Dă ... puterea de a vedea prin farmecul propriu și totuși să nu fii dezamăgit.'
  ~ C S Lewis