DELIA

poveste de dragoste scrisa de Mihail Ciupercescu

Motto:
nvluit-n carnea ta eu nu pot s ajung la tine,
ca pe un abur s te-aspir, s te condensez n mine.

Frmnt frumosa ta carcas, o strng, o-nvlui -o srut,
dar tot nu i-am atins esena i nici misterul n-a czut.

Te caut disperat prin forme, i simt conturul minunat,
dar tot nu reuesc vreo clip s te surprind de-adevrat.

Aud cum tu m strigi din tine i tiu c-ai vrea s te gsesc;
nu nimeresc drumul spre tine, n trupul tu m rtcesc.

Numai din priviri i zmbet pe chipu-i pot s intuiesc
C puin mai dincolo de tine e fiina pe care mi-o doresc.

Tovara Delia Diaconescu pe care urma s-o cunosc doar pentru a-mi provoca una din cele mai teribile suferine i reale bucurii la o vrst cnd sacrifici orice pudoare de dragul mplinirii curiozitii i detensionrii diferenei acute de potenial dintre sexe , lucra n proiectare ca traductor, era femeie cstorit, fr copii atunci, i familist convins. Ajunsese la imperioasa nevoie de a se afirma cumva, ncepnd prin a dori s intre mai nti n rndul membrilor partidului, nlesnind prin asta soului ei s accead de la poziia de asistent universitar la cea de lector la facultatea de istorie-filosofie a universitii clujene. O ambiie greu de atins pe atunci pentru o femeie ce nu fcea parte din rndurile clasei muncitoare, pepinera de baz a partidului ce se legitima a clasei muncitoare i care n acel moment manifesta un soi de ngrijorare pentru sine datorit procentului prea mare de intelectuali care intraser deja n rndurile sale.
Perseverent, perspicace i talentat, femeia i-a asumat s duc la bun sfrit sarcina obteasc de mare importan i dificultate, aceea de a pune pe picioare o brigad artistic a ntreprinderii n perspectiva participrii i asigurrii succesului acesteia la spectacolele concurs ce urmau s aib loc la nivel de municipiu cu brigzile artistice ale celorlalte ntreprinderi. Se iluziona prin asta c va reveni la vechea ei pasiune, teatrul, pe care l abandonase pentru ntemeierea familiei, dei ajunsese pn n anul III al acestei faculti dup ce absolvise filologia.
Primul obstacol pe care i-a propus repede s-l depeasc a fost reacia pe care o strnea la intrarea prin halele de producie ale uzinei, a cror zgomote de fond, la apariia ei, deveneau brusc brzdate de fluierturi, strigte i invitaii obscene. I se ceruse chiar de ctre unii conductori ai zonelor de lucru s evite s mai dea buzna peste muncitori cnd lucreaz, pentru a nu pricinui vreun accident de munc.
- De ce naiba oamenii acetia se poart ca nite pucriai care n-ar mai fi vzut o femeie de ani de zile? Doar sunt nite oameni liberi, cu familii, care ntlnesc femei n viaa lor la tot pasul. Este ciudat c manifestrile lor, animalice n ultima instan pentru c sunt de turm, sunt n acelai timp i inofensive, i anonime i lae. Pentru c dac i propui s-l identifici pe vreunul din ei i apoi l privete n ochi, de aproape, se fstcete, se pierde, ar intra n pmnt de ruine. Dai-mi v rog pe cineva care s m nsoeasc prin fabric pentru c sarcina mea nu este s fac educaie civic, ci s identific nite amatori care ar putea avea talent n a juca nite scenete mai mult sau mai puin stupide se plnse ea lui Katoy.
Acesta, un tip dificil i ncrncenat de obicei, tia s devin curtenitor n prejma unei femei seductoare. Scund n raport cu ea, cu mustciora sa ungureasc puin cam rar, cu ochi agitai i vicleni, i oferi un loc pe scaun i se aez ano n faa picioarelor ei lungi astfel nct aceasta s nu i le poat feri. Zmbi dezvelindu-i dantura stricat i ncepu s peroreze:
- Api mi tovara Delia, ce-i frumos place i lu Dumnezo, dac-ar esista, da la nite amri care trag opt ore la aib? Eti fcut ca s tragi brbatu dup tine ca mirosu cnele. Trb s tii c n secie nu se mere n fust scurt, cu tocuri i cu halat mulat pe pept, ca la edine...
- i ce s fac i-o retez femeia s m mbrac n salopet i s-mi iau n mn un ciocan, un clete i o urubelni?
Katoy rse sorbind-o din ochi:
- Poi s iei ce-oi lua pe tine, ce ai matale nu poi ascunde... Mama natur o fo darnic i asta n-ai cum s ascunzi, da n-ai nici cum s te faci nevzut i ncerc s-i pun mna pe umr.
- Poi vedea, dar nu poi pune mna - spuse Delia cu un ton distant, plin de avertismente, fr s se clinteasc. Obligaia mea este s fac un fapt cultural, cu totul altceva dect o revoluie cultural de tip chinez, care ne bag pe toi n salopete ncheiate pn la gt.
Katoy i retrase imediat mna, se rsuci pe clcie evident nciudat, dar continu pe acelai ton curtenitor:
- Api s tii c chinejii ia nu-s proti, c, dac s-or pus ti bine la alopet, arat c oaminii sunt egali i muncitori. Chiar i ia intelectuali, tt muncitori s, iar pe frontu muncii muierile i brbaii s ti una, adic oamini ai muncii...
- Tovare Katoy abia ai spus c diferenele rmn, chiar dac le mascm! V dezicei singur dac renunai i nu rmnei obiectiv n a privi faptele i fenomenele, instrument cu care ne-a narmat materialismul dialectic i istoric pentru a scpa de analizele subiectiviste i anacronice ale filosofiei idealiste... Dialectica ne nva s sesizm i s respectm diversitatea lumii materiale, policrom, polifon i polivalent, mereu n schimbare. Nimeni i nimic n via nu poart semnul egalitii.
Katoy, care tocmai inteniona s i dezvolte o lecie de nvmnt politico-idelogic, rmase perplex. Dup un moment de ezitare, redeveni el nsui, secretar al comitetului de partid din ntreprindere:
- Tovara Delia, la nceput nu credeam c te pot ajuta la ce mi-ai cerut, d amu mi-ai dat ideea s- dau s te nsoasc prin fabric pe unu care cam samn cu dumneata. Cine tie, poate dac v-asemnai v i schimbai, dac pn la urm n-o s v scoatei ochii unu la altu... O s-l trimit io la dumneata, nu-i face probleme.
Noi, muncitorii de la ntreinere, nu aveam cum ajunge n cldirea administrativ a ntreprinderii dect dac aveam probleme la personal sau dac eram trimii s reparm vreo balama de u, vreo ncuietoare de birou blocat sau vreo planet de proiectare nepenit. Nu de poman - atunci cnd mi s-a spus s m prezint la o tovar Diaconescu la ultimul etaj al cldirii, deci chiar n turnul de filde unde zilnic vedeam cum urc femei dichisite, plcut mirositoare, cu aere de superioritate -, am strnit invidii manifestate prin fluierturi, urri de succes sau avertizri obscene (vezi cum le-o tragi, ai grij s nu i-o trag, poate vii napoi cu vreo boal pe tine i alte inepii). Mi s-a mai spus chiar s m mnjesc cu motorin pe mini i pe fa ca s le dovedesc lora de acolo c la noi se muncete de-adevratelea, c noi, clasa muncitoare i inem i pe ei n spate i c ei ar fi nite trntori. Eu n schimb, nu fr oarece emoii de debutant, m-am dus la vestiar, m-am splat bine de tot i mi-am frecat cu disperare dar inutil unghiile, mi-am aranjat frizura, apoi mi-am luat lada cu scule la spinare fcndu-le celor rmai un gest obscen cu degetul mijlociu al minii drepte.
Cnd am ajuns n restrnsul spaiu al femeii pe care mi-a destinat-o Katoy un birou, dou scaune i o planet de proiectare n dreptul unei ferestre , dup ce am traversat plin de stnjeneal alte spaii similare ale atelierului de proiectare sub privirile neprietenoase, unele chiar ostile, ale altor desenatori i proiectani, n marea lor majoritate femei, am rmas nmrmurit. mi pru o femeie de o frumusee ieit din comun.
- Bun. Ia loc te rog aici. Vrei o cafea?
Ce voce fermectoare! Nici strident, nici joas ca a unei fumtoare ce era, doar plin de bun dispoziie molipsitoare i de cldur. Buzele i dinii, ochii albatri i prul blond strns n coc, brbia fin i gtul nalt m-au frapat ntr-att nct nu reueam s-mi deslipesc privirea consternat.
- Heei!... Cu tine vorbesc... Ce-ai pit?... Helo!... spuse fluturndu-mi mna prin faa ochilor. Aeaz-te i spune-mi cum te cheam pn-i servesc eu cafeaua...
Mi-am biguit numele i mi-am cobort cu greu privirea de pe chipul ei. Doamne! Parc nu mai vzusem femeie n viaa mea. Formele snilor, talia, picioarele, m-au fcut mai mult s cad pe scaunul ce mi-l oferise. mi simeam gura uscat i corpul inert.
Cred c i-a dat seama c o plac, dar mai cred i faptul c asta nu i-a displcut. A rs uor i mi-a zis:
- Hai s trecem amndoi peste aceste prime impresii. Nici eu nu m ateptam s-mi trimit un biat att de sensibil i de aparte... Cred c ne vom nelege. Haide s pipm i s bem o cafea amndoi i s revenim la problemele noastre. Pe mine m cheam Delia, nu cred c i-am spus.
n salopeta mea murdar de muncitor, cu minile mari i aspre, m simeam ngrozitor de stnjenit. Am dat s m ridic.
- Dei m surprinde plcut jena ta, nu te formaliza i ezi mai departe linitit.
- Nu ai vrea s-mi spunei ce am de fcut, s termin repede i s nu v mai deranjai pentru mine?
- Hei! Dar colaborarea noastr abia a nceput! Nu trebuie s te grbeti. Ai fost pus la dispoziia mea, cteva ore pe zi, pentru mai mult vreme spuse ea n acelai mod ncnttor.
- Credeam c este ceva de reparat... m-am explicat eu.
- Ei bine, nu ai ghicit! E o treab mult mai curat i mai... stilat rse ea din nou. Va trebui s-mi fi din cnd n cnd ghid prin ntreprindere, iar dac se va dovedi c ai talent actoricesc s-ar putea ca eu s-i devin i regizoare n programul brigzii artistice n care vei fi inclus. Cine tie?
Am vrut s m eschivez, dar m ntrerupse:
- Apropo. Chiar dac sunt mai n vrst ca tine, pentru c nu vreau s recunosc asta, te rog s-mi vorbeti la pertu i s-mi spui Delia. Orice eventual opoziie din partea ta sub acest aspect, dar poate i sub alte aspecte, le voi lua ca jigniri ce mi le aduci cu bun tiin, tocmai pentru c acum te-am avertizat despre cum stau lucrurile. Te rog s nu m dezamgeti. OK?
- Se pare c nimeni nu are cum s vi se opun am confirmat eu.
- Surprinztor, dar se pare c vrei s fii primul care mi te opui! i-am cerut s nu-mi vorbeti la persoana a doua plural, iar tu tocmai ai fcut-o! S tii c, n ceea ce m privete, privitor la nelegerile pe care le fac cu cineva, sunt extrem de exigent att cu mine ct i cu acel cineva! n orice altfel de privine, menionate sau nemenionate, la fel, sunt extrem de formalist i inabordabil! m privi la fel de ferm precum mi vorbise, nct reui s m intrige n loc s m fac s m simt cu ceva vinovat.
Totul mi-a sunat ca un avertisment-ameniare, sau ca o ripost la ceva ce nu comisesem i nu intenionam s comit, sau ca o aprare fr obiect prin atac care, de cnd m tiu, mi pricinuiau o stare de iritare de nestpnit atunci cnd erau nejustificate. n consecin, vraja sub care eram ea nsi o spulber, dei n-a fi vrut asta nici n ruptul capului. Am neles c-mi cere aprioric s-mi bag minile-n cap i s nu cumva s-mi vin alte dect cele pentru care m-a avertizat ea, verbal. Ori, dac a fcut asta, puteam presupune c ea s-a gndit deja la cele nengduite mie. i-am ripostat, fr s vreau, destul de vehement:
- i neleg i-i accept exigenele pn la limita n care presupui c m poi face de plastilin. De aceea te avertizez la rndu-mi c i iei cu mine nite precauii inutile, c te neli n ceea ce m privete creznd c voi accepta un traseu impus pentru natura relaiei pe care o vom avea, eu fiind un nonconformist, un tip extrem de flexibil, care nu minte dect arareori i atunci numai dac este strict necesar sau de nevoie, c te plac la disperare i c te vreau cu convingere. N-ai dect s ceri s fiu nlocuit cu altcineva, care s mimeze ceea ce-i ceri, dar nu vei gsi pe nimeni care s poat fi de plastilin n prezena ta am spus, ngrozit de ceea ce ar putea declana cuvintele mele.
n loc s riposteze la rndu-i, m ntreb:
- Poi s-mi spui, sincer, ce prere i-ai fcut despre mine?
Nu tiam unde bate, dar am continuat ncercnd s-mi calmez respiraia:
- Desigur. Eti o femeie surprinztor de detept i fascinant de frumoas. Eti ceea ce i-ar putea dori orice brbat, dei nu orice brbat ar putea aprecia aceste virtui alturate. n ceea ce m privete, dac o fi s fie, i le-a pune n valoare i i le-a promova. Asemenea daturi nu pot aparine unui singur ins pentru c acela nu ar reui, prin egoismul lui, dect s le ofileasc i s le rpun n cele din urm, condamnndu-le la anonimat, apoi la atrofiere. Cred c de aceea femei detepte i frumoase nu poi ntlni dect n basme, n filme sau n romane i numai printr-o minune n viaa real.
- Chiar crezi c sunt deteapt? m ntreb vocal, dar i cu privirea ei albastr i senin.
- Cnd m ntrebi asta cred c nu eti deteapt. Dar intuiesc, acum, c da. Pari a fi o femeie deteapt. Nu tiu ns ct de deteapt. Ceea ce pot ns s-i spun cu certitudine ar fi faptul c eti deosebit de complex, de citit, ceea ce pentru mine constituie motivul suficient de a m preocupa de gradul de deteptciune al cuiva i-am spus sec, desprins de vraja frumuseii ei pe care, totui, nu conteneam s-o admir, dar altfel, stpn acum pe situaie.
- Acestea fiind zise, cum ar fi s procedm n continuare? rosti dup o pauz mai lung. Ce va trebui s facem n situaia creat?
- Eu zic am spus ca i cnd a fi ateptat aceast ntrebare s facem fiecare ce ne-am propus. Tu o brigad artistic premiant, eu s te cuceresc. OK?
- Cred, de fapt sunt convins, c eu voi ctiga accept ea, redevenind foarte sigur pe sine.
- S-ar putea ca n cele din urm s ctigm amndoi i-am readus n suflet ndoiala.

Am nceput prin a ne hrjoni pe tema textului de brigad artistic, punnd pe jar tot mai ncins sentimentele ce ne bntuiau i crora nu le permiteam, nici unul dintre noi, s le mai mrturisim sau s le dm fru liber. Ea, conformndu-se cerinelor de satir ce caracterizau prestaiile brigzilor artistice, i ironiza din plin pe muncitori, deci i pe mine, iar eu asediam turnul de filde al proiectrii, deci i pe ea. n timp, prin compromisuri i negocieri, a ieit un pseudoconflict de clas, asta pentru c una din clasele sociale despre care vorbeam o reprezentau protii, iar cealalt detepii. Dei nu pomeneam nimic despre context, era limpede c acesta era acela al uzinelor din socialismul multilateral-dezvoltat care accepta nluntrul lui numai conflicte neantagonice, n nici un caz att de ireconciliabile, cum insistam s le prezint, cu precdere eu.
n cele din urm Delia a acceptat varianta textului propus de mine, pe care a fost de acord s-l semnm i s ni-l asumm mpreun, i n baza cruia Katoy, care nu a neles mare lucru din el, a euat la concursul pe municipiu din cauza celor ce au neles mai multe chiar dect am intenionat noi, autorii, s spunem. Pentru c vigilena cenzurii timpului se baza att pe ceea ce spuneai mpotriv, ct i pe ceea ce nu spuneai pentru.
Dar chiar aa, Doamne, ct farmec avea i eecul alturi de ea!
- mi pare nespus de ru c am contribuit la ruperea sub tine a trambulinei care sperai s fie succesul brigzii artistice i-am spus cnd am aflat c nu aveam voie nici mcar s ieim pe scen cu textul pe care l aveam.
- E clar c, dac nu au acceptat textul sta, nu sunt toi tmpii. Dar mai bine pentru noi c s-a ntmplat acum i nu mai trziu. Ct despre ruperea trambulinei de sub mine, puin mi pas, pentru c aa am descoperit trambulina din mine. Nu ai alt vin dect aceea de a fi contribuit decisiv la a m face s fiu sincer, s spun, mcar n literatur, ceea ce cred i simt m consola ea rznd ncntat de complicitatea pe care o avea cu mine. Dac mi pare ru de ceva, atunci regret faptul c i iroseti talentul i inteligena n chestii din astea care nu te vor putea evidenia n nici un caz.
Katoy, spre norocul nostru, preocupat mai mult de problema reducerii unor drepturi ce se conferiser pn atunci ilegalitilor, ne-a spus doar att:
- No vedei, m, c nu suntei aa dtepi cum ai zs c suntei? Io v-am tt zs c din textu aista n-o s-neleag nime ninic, da v-am lsat de capu vost, s ajungei singuri la concluzia c-s mai dtept ca voi doi la un loc... nc-o dovad c nu poi ave ncredere n intelectuali!... útia ne taie acuma i drepturile de ilegaliti... N-avei, m, contin de clas!... Asta e...
Pe chestia asta am ieit amndoi n ora i am fcut haz de necaz pn seara trziu. A fost doar nceputul ntlnirilor noastre n afara uzinei, pentru c au urmat i altele, pline de savoare, de soare i de sictir.
M-am vzut rar cu Delia, raportat la ct de des am fi vrut s ne vedem, dar ne-am gndit unul la altul aproape tot timpul. Erau dup-amieze ntregi pe care le petreceam pe strzi sau n baruri de zi, fumnd, bnd cafele, i dezbtnd cu nverunare te miri ce aspecte despre existen, spaiu, timp, univers, suflet, sentimente, materie, via, moarte.
n toat aceast perioad, eu m-am strduit s respect condiiile iniiale impuse de ea i, culmea, ea s-a oferit mereu, la modul cel mai deschis, s-mi dea ansa de a mplini ceea ce mi propusesem n ceeea ce o privete. Asta a fcut ca, dei la rndu-mi o cucerisem pe de-a-ntregul, s rmnem tot timpul paraleli; tot n felul sta am umplut distana fizic dintre noi cu cea mai profund, mai tacit i mai imaterial prietenie. Problemele ei le-am trit mpreun cu problemele mele, i invers. Nevoia unuia de cellalt ne-am consumat-o necontenit izolai unul de cellalt, n cele mai abisale stri de intimitate ale fiecruia. Ajunseserm s ne convingem c luciditatea, implicit detaarea, pe care le exersam chinuitor cu i despre noi nine, ne-ar putea fi suficiente pentru a ne opune destinului ce ne-a pus n contratimp. Eu i contemplam sedus armonia frumuseii fizice cu cea a frumuseii intelectuale, ea se extazia contemplndu-se pe sine n mine. Dobndiserm nevoia de a ne adpa disperrile cotidiene separate ntr-o astfel de relaie platonic comun. Cu siguran c prezentul unei asemenea unice ncercri de via pare, i chiar este la prima vedere, de nendurat, ns amintirea ei se pstreaz ntotdeauna plin de evlavie, de supranatural chiar.
Atitudinea mea deriva i din faptul c ea i iubea i admira sincer soul, ceea ce m obliga i pe mine s i-l respect. Nu contenea ns s-mi spun c, din cauza mea, nu mai reuea s-l menin pe piedestalul iniial. l crezuse cea mai inteligent, cea mai sensibil i cea mai amabil persoan concret i ajunsese s o plaseze, dup ce m-a cunoscut, pe locul doi. Suferea cumplit pentru asta i nu contenea s ne dea separat diverse teste pentru a prelungi comparaiile dintre noi, pentru a-i da lui ansa s revin la primul loc n inima i mintea ei, mcar n anumite privine. i era evident c omul cu care era cstorit avea o cultur mai vast i mai sistematizat dect a mea, ns o contraria ineditul i diversitatea raionamentelor mele care nu luau n ajutor afirmaiile sau experiena a cine tie ce personaliti, care nu trimeteau la bibliografii pretenioase, sau care chiar aveau uneori tupeul s le contrazic pe acestea.
Pentru c mi convenea modul cum ajunsese ea s m reflecte, nu am fost n stare s-i spun direct, cu sinceritate, c toate atuurile mele intelectuale deriv din faptul c, fiind pe cale s-mi nsuesc sistemul de gndire riguros i limbajul precis, specific politehnicii pe care o urmam, avnd, tot prin asta, cunotine de logic, fizic i chimie, mi era mult mai uor s par inedit i s impresionez pe cineva trecut numai prin coala metaforelor, al discursurilor savante, al zorzoanelor literar artistice. Poate c la vremea respectiv nici nu contientizam c sunt n felul meu un impostor, abia mai trziu descoperindu-mi pasiunile pentru filosofia tiinei i pentru tehnicile limbajului, domenii n care sunt un intrus ce are avantajul de a fi mult mai receptiv la detaliile deja ignorate sau numai axiomatizate de specialitii consacrai. Chiar dac nu tiu ct tiu specialitii, pot vna destul de lesne scprile acestora care, tot spre avantajul meu, m admir cu ngduin invidioas, dar, n acelai timp, mi trec cu vederea lacunele inerente. Oricum, i-am spus ceva despre ceea ce credeam i simeam atunci n legtur cu asta, mai mult pentru a face pe modestul, dar ea mi-a replicat c mi-ar da dreptate i chiar ar contribui alturi de mine n a m schingiui masochist, dac i-a arta mcar alt inginer sau viitor inginer n stare s aplice gndirea de tip tehnic n reflexiile despre lumea social i despre existena uman n general.
Doamne, ce ncnttoare momente atunci cnd frumuseea ntruchipat n femeie se extaziaz n faa deteptciunii tale, i asta n timp ce, n jur, lumea ntreag mimeaz c ar construi cu elan i spor comunismul, tvlindu-se de drag, de fric sau de nimic altceva n ideologia acestuia!
Asta pn n ziua n care eu am revenit n lume din catacombele securitii. n acea teribil zi, zgazul impus sentimentelor ce ni le nutream i ni le respectam reciproc le-am spulberat amndoi cu disperare. Cum n-am putut ti c egoista noastr srbtoare continu se afla att de aproape de pnda morii stupide i anonime a unuia dintre noi, n timp ce noi, incontient, continuam amgirea jocului duios i fr sfrit al nevoii unuia de cellalt, ca i cum am fi putut rmne, de-a pururi, n felul acela, numai noi doi?! Cum am fi putut, aflnd ce s-ar putea ntmpla cu noi n orice moment, s acceptm chiar numai ameninarea unei despriri, fr ca nainte s fi fost unii? Disperarea devenise starea care ne-a cuprins i care ne-a fcut s ne nlnuim, i s ne dezlnuim, i s ne iubim ntr-un sordid hotel al oraului, o singur dup-amiaz, pentru totdeauna. Cred c intuisem amndoi c prima i ultima noastr mplinire echivala cu desprirea definitiv, de aceea am amnat cu atta ndrjire rbufnirea sentimentelor pe care le aveam. ngrmdeam plcerile de-atuncea i de-apoi, de-aceea suntem azi i triti, i goi, gndind ce-a fost odat ntre noi...
Nu cred c exist n lumea asta oameni perfeci, dar cred c pot exista, ca nite excepii i foarte efemer, relaii perfecte ntre doi oameni imperfeci.
Amintirile cu i despre Delia sunt reunite ntr-un spaios labirint colateral i izolat din memoria existenei mele, care s-a deschis i s-a nchis pentru mine o singur dat, fr a-mi fi lsat alt cale de revenire dect aceea a visrii. Un vis pe care, de atunci, mi-am tot dorit, cu ardoare, mcar o singur dat, s-l mai transpun n realitate. Dar, oare, dac a fi reuit s-l mai fac din nou concret, ar mai fi pstrat el fascinaia singular i unic pe care nc o resimt att de acut?


publicata in 2011-06-18


Love, romance and relationship quotes for your soul

  • 'Love is an act of endless forgiveness, a tender look which becomes a habit.'
    ~ Peter Ustinov
  • 'Love doesn't just sit there, like a stone; it has to be made, like bread, remade all the time, made new.'
    ~ Ursula K Le Guin
  • 'Where love rules, there is no will to power; and where power predominates, there love is lacking. The one is the shadow of the other.'
    ~ Carl Jung

Cautare in articole

Cele mai recente articole

partener care nu te iubeste

Știi că nu te iubește cu adevărat atunci când…

Relațiile sunt complicate. Atâta timp cât investești în comunicare, nu lași rutina să se instaleze complet și în principiu faci tot ce trebuie pentru a menține relația pe linia de …

Citeste mai departe ›
probleme comunicare relatie

4 moduri în care îți poți răni partenerul fără să spui nimic

Sunt multe lucruri care pot dăuna unei relații dar puține dintre ele sunt la fel de dăunătoare precum problemele care apar la nivelul comunicării. Multe dintre acestea pot fi rezultatul …

Citeste mai departe ›
cerinte negative relatie

4 lucruri pe care partenerul nu trebuie să le ceară de la tine

Sunt multe lucruri care contează într-o relație însă puține sunt la fel de importante precum comunicarea și echilibrul. Dacă din punct de vedere al comunicării lucrurile par cât se poate …

Citeste mai departe ›

Din dragoste - Caricaturi

  Sursa: www.caricaturisai.ro


Mesaje de dragoste

  • De-a lungul timpului, am construit o colectie impresionanta de mesaje de dragoste. Te invitam sa adaugi si tu mesajul tau de dragoste favorit.
  • Vrei mai multe mesaje de iubire? Citeste colectia de mesaje de iubire.

Parteneri